vineri, 18 decembrie 2015

miercuri, 7 martie 2012

sunt vremuri grele pt visatori

aici o sa scriu ioo odata dc sunt vremurili grele pt visatori si dc totusi merita sa devii visator daca vlei sa fii cat-de-cat fericit...
poa' ca o sa pun si ceva filme ca iexemple cinemato-grafice, cum ar fi parexemplu Don Juan de Marco sau
Amelie sau alte si alte f. care ne invata ca nu e nimic rusinos sa visalogim
noah, ma duc sa visez mai departe


marți, 28 februarie 2012

trecut vs viitor

marele avantaj al Trecutului e ca s-a terminat iar dak nu-ti place cum a iesit te apuci si extragi doar partile placute da' pe restu' sa nu le arunci, preferabil este sa faci o groapa mare pa undeva si sa ingropi urateniile, cine stie, poate candva o sa iasa ceva floare din balegarul ala, da' tot asa poa' sa iasa o matraguna, cum ti-e norocu'.

din pacate din Viitor nu poti extrage partile bune si sa le arunci pe cele rele, el vine peste tine ca un fluviu, uneori mai linistit, alteori mai involburat, si singura pluta pe care poti sa surfezi e speranta. Uneori vine fuarte repede, te loveste in cap si devine rapid trecut, alteori curge linistit, monoton, ai senzatia ca nu se intampla nimic, dar de fapt viitorul tau se preschimba lent in trecutul tau, un fel de alchimie nevazuta.

obs1:
uneori trecutul te prinde intr-un fel de plasa si te tine pa loc, din acel moment nu tu mergi catre viitor ci viitorul vine catre tine, lucru fuarte pericolosso pt ca dupe un timp incepi sa mergi cu privirea in pamant, apoi umerii incep sa se aplece, ietc, ietc. Practic esti prins intr-o bula, iar dak stai prea mult in ea nu vei mai fi capabil sa o spargi din interior, peretii sunt tot mai grosi, doar de afara mai poate fi sparta, iar dupe prea mult timp, nici de acolo...



miercuri, 22 februarie 2012

Vis parabolant

 Se facea ca ma fugarea un dinozaur negru si ioo fujeam mancand pamantu' cand deodata iaca ma pomenesc pe marjinea unei prapastii. Noah, mai fugi dak mai ai unde! Ma uit repede in stinga, ma uit in dreapta, ce sa  fac, ce sa fac, bestia imi sufla deja in ceafa, cand deodata vaz o franghie carele atarna spre fundu' (!) prapasticiunii, alta alternativa nu-i, asa ca imi dau drumu' pa ea...
Scobor ioo ce scobor, cand ma uit oleaca in jos m-apuca ametelilele, iera fuarte departe si colac peste pupaza jos ma astepta alt dinozaur, numa' ca asta iera roz, lingandu-se pe bot si cu privirea atintita spre mine.
Ma uit in sus, vechiul dinozaur ma privea incruntat.
Ma uit in jos, noul dinozaur ma astepta linistit.
Deodata un vultur, carele semana cu ala  care-i papase ficatii lui prometeu, se aseza pe-o craca oleaca mai sus de mine si incepu sa loveasca hotarat cu ciocu' in funia de care atarnam deasupra prapastiei.

Abia atunci vazui intr-o crapatura a stancii o fraga fuarte tentanta, ma intinsei dupe dansa, o culesei si o bagai in gura.
Ahhhhhh, ce gust minunat avea!!!!!


joi, 29 decembrie 2011

Fragilitate

asta-i un cuvant pe care il cautam demult, nu puteam sa explic dece-dece-dece ?, nu reuseam sa gasesc cuvantul care sa defineasca sentimentul pe care il aveam, adevarul e ca e destul de greu uneori sa traduci in cuvinte ce simti, d'aia s-a inventat poezia, da' noi astia care nu stim sa scriem poezii cum ne putem exprima anumite stari incalcite?
S-apoi poezia e un limbaj prin care poti sa transmiti la altii ce simti tu, dar ioo vreau sa ma inteleg pe mine insumi
Poate ca totusi e bine sa tii un jurnal, macar pasii care i-ai descoperit sa-i notezi, macar pe astia sa nu-i pierzi, se presupune ca imbatranind vei stii tot mai multe, dar de la o anumita varsta incepi sa uiti sau poti sa fii lovit in moalele sufletului de nush ce drama si dupa ce te dezmeticesti iti va fi mai usor sa urci macar pana la nivelul de la care ai cazut.
Deci pana acum ar fi delicatete, fragilitate, un pic de mister si mai era ceva care deja l-am uitat, tre' sa ma uit in jurnalul webloagei, precis ca-l gasesc.
in ultimul timp "poftesc" la un film cu samurai, da' nu stiu de ce, ce anume ma atrage in directia asta? mister.
Altceva ce sa mai spun? La multi ani, nu stiu daca mai scriu anu' asta ceva...desi mi-ar place.

vineri, 25 noiembrie 2011

Fluturele de stomac (1)

Capitolul al1lea:  Nasterea

prin prezenta va informez ca ieri dimineata pe la ora 7, cand toti omii inca dormeau ca doar era noapte, a fost comisa o crima in prun, adicatelea un vierme total necunoscut si carele parea a fi un infractor inrait s-a introdus, prin metode specifice, in pruna cea mai de sus.
   Dupe ce i-a supt sucul dulce delicventul a azvarlit pruna fara viata in iarba, apoi, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, a plecat.
Pa la ora 8 si 11 minute, cateva furnici, carele mergeau la servici, au descoperit trupul prunii in iarba si au vorovit intre iele ca in natura nimic nu piere, asa ca au carat pruna decedata pe rand si apoi au scoborat-o in pamant.
Pa la ora 9 si 25 se aratara, cateva vrabiute micute de la politiunea comunitara, carele au inceput ancheta acuzandu-le pe furnici ca danseaza din burici.
Fix la ora 10 au aparut criminalistii cei mari calare pa 2 armasari, au cercetat totul cu severitate si dupe ce au chestionat prunele inspaimantate, au dat in urmarire cu semnalmente ferme pa numitul "Vierme".
La orele 12 si 9 minute iezact, presa a aflat ca inca nu-l prinsesera pa vinovat.

   Nimeni nu stia (decat ioo, evident) ca viermele  nu iera vierme, mai oameni buni, ci omida, pa carele nu mai aveau cum sa o prinda, pt ca-i venise sorocu' si se transformase, sub ochii mei holbati de gradinar, intr-un fluture absolut iextraordinar, Fluturus Stomacicus.

Drept urmare si asa deci solicit recompensa oferita pt elucidarea cazului " Muartea Prunei".
Semnat: gradinarul Albuc (detectiv amator)






luni, 21 noiembrie 2011

Trecea o moara pe siret

Trecea o moara pe şiret
Si cu sergentu' zece
Carele, evident,  pa toti-i-ntrece.
Vazand-o cum se-ndeparta
Mi-am amintit de blogu' ista
mi-am suflecat imaginatia pana la coate
si am purces sa scriu...sa scriu...sa scriu...
opreste-ma!... cine mai poate?