iata ca Departe a reusit sa surprinda in poza de mai jos cine se ocupa cu prinderea si arhivarea lacrimilor; este un paianjen f. rar, canibalus lacrimalus. dupa ce le captureaza, le lasa un piq la soare sa se parpaleasca (da' nu prea mult ca se evaporeaza si ramane cu buza umflata) si apoi le infasoara in nu-stiu-ce si le duce in camara lui neagra si urata (huooooo!!!!)

lacrimile se zbat sa se elibereze, sa se intoarca in circuitul normal al lacrimilor, pt ca altfel cum o sa mai planga oamenii??? plansul fara lacrimi e f. rau, prea adanc si periculos si cum oamenii sunt niste trestii plangacioase in lipsa lacrimilor s-ar putea frange.

si atata se zbat lacrimile in camara monstrului de paianjen ca pana la urma incep chiar ele sa planga, da' lacrimile lor sunt vaporoase si se inalta spre ceruri. si cand vine bestia sa pape, iaca lacrimile s-au stafidit asa ca puneti pofta-n cui, uratule!!!

   apoi lacrimile lacrimilor o sa vina inapoi la voi cu prima ploaie, asa ca dati un pic la o parte umbrela si priviti in sus macar o secunda: ele vor intra inapoi in ochi, acolo de unde au izvorat si de unde vor mai izvori...