joi, 31 iulie 2008

Pandora lu' Prometeu

   Prometeu asta era asa, mai revolutionar din fire. el tinea cu oamenii, daca a
vazut ca ei nu au foc si mancau mancare rece s-a dus la sefii cei mari sa
le ceara un foc. astia nu si nu, n-au foc de dat. de fapt le era frica ca
oamenii o sa arda toate padurile, o sa fie mult fum si ei nu o sa mai vada
ce fac oamenii pe Pamant. am uitat sa va spun ca pe vremea aia inca nu era
televiziune si nici net asa ca sefii cei mari n-aveau ce face, stateau
toata ziua acolo sus in Olimp si beau cafele (sau nectar?) si priveau in
jos cu niste ocheane speciale. cand vedeau vreo "bucatica" mai buna, hop se
teleportau pe langa ea si gu-gu-lugu gu-gu-lugu ii propuneau o partida "fierbinte". ce
mai, trai pe vatrai...
   Atunci prometeu, daca a vazut ca ce zgarciti sunt, le-a furat un foc si
l-a dat oamenilor care ca de obicei la inceput s-au entuziasmat, toata
lumea brusc nu mai putea fara foc, au aparut tot felul de reclame in piete
si pe drumuri ca ce bine e daca ai foc, poti sa iei si pe credit, ca numai tantalai nu au foc, etc. inainte de moda asta cu focul era in mare voga roata, unu' inventase roata si o firma ii cumparase drepturile de autor si bagase bani multi in publicitate, asa ca toata lumea avea pe acasa tot felul de roti, mai mari sau mai mici, ca firma le spusese ca in viitor precis se va face ceva revolutionar cu rotile astea si ca reprezinta o investie buna.
 D'apoi Zeus care era seful sefilor s-a suparat tare cand a vazut ce profit a pierdut ca nu s-a gandit sa puna drepturi de autor pe foc si acum nu mai avea ce face. asa ca a clocit el o smecherie: sa-i trimita o muiere frumoasa cu o cutie plina de blestematii, ceva in jenul cum sa vand in zilele noastre masinile cele scumpe, adica pun o gajica sexy langa masina de vandut si masculu' are impresia ca daca cumpara masina o sa aiba numa' gajici din alea.
si vine gajica la prometeu si-i spune uite m-o trimis cutare sa-ti fiu sotie. prometeu, cum era asa mai revolutionar, nu prea avea vreme de mers la fomei, toata ziua era pe la intruniri unde tuna si fulgera impotriva zeilor, ca-s prea multi, ca la toti le trebuie ofrande, ca mai bine ar fi sa trecem la o religie monoteista. asa ca accepta pe loc oferta si o intreba ce zestre i-a dat cutare? Pandora, asa o chema pe gajica, ii arata atunci o cutie de lemn si ii spuse ca e plina de bogatii dar ca nu au voie sa o deschida decat la calendele grecesti sau la pastele cailor, totuna.

                                       ( va urma, candva... ) 

                           ----------------------------------------- 

 

no, apoi mai scriu o ţâră si maine, la buna vedere.

marți, 22 iulie 2008

Praslea voinic mere aur (2)

fetele bucurie saruturi. Praslea saruturi. fetele saruturi. multe saruturi. multe fete. Praslea singur. oboseala.
odihna.
apoi minune mare: fiecare palat un bici. faci poc cu biciul iese mar. fiecare fata un mar.

intoarcere taram nostru.

clatinat franghie. paznici trag fata-cea-mare cu mar-de-arama casatorie fratele mare.
apoi fata mijlocie cu mar-de-argint casatorie fratele mijlociu.
apoi fata-cea-mica fara marul-de-aur logodnica Praslea.
apoi smecherie: Praslea legat bolovan franghie fratii trag-trag-trag apoi "scapat" franghie. bolovan cade zgomot mare.
fratii prefacut mahniti frate mic prapadit duc fete imparat casatorie. cea mica nu.
Praslea gandeste: afara cum?
aude ţipăt vede balaur vrea manance pui zgripsor scoate palos omoara balaur. apoi mama pui zgripsoroaica multumeste promite duce Praslea taramul celalalt. el aseaza pe pasare uriasa. zbor lung combustibil 100 oca de carne 100 paini. la sfarsit terminat combustibil praslea taiat carne piciorul lui. aterizare taram nostru pasare restituit carne picior unge scuipat lipeste. despartire.  

praslea oras natal aflat logodnica trebuit casatorit. ea zice la imparat aduce la mine furca cu caier si fus de aur care toarce singura. argintarul zice nu poate lacrimi . praslea zice la argintar fac io apoi scoate din mar-aur. argintar bucurie. imparat bucurie. fata banuiala.
ea zice la imparat aduce la mine cloşcă cu pui aur. argintarul lacrimi. praslea scoate closca din mar-aur. argintar bucurie. imparat uluire. fata spune aduce la mine mester.
argintar aduce Praslea fata recunoaste lacrimi bucurie. imparat recunoaste. Praslea spune poveste arata mar-aur.
imparat chemat fratii mari pedeapsa. 3 frati arc sageata sus-sus apoi cazut crestet frate-mare frate-mijlociu murit. sageata praslea cazut dinainte.
fratii mari groapa. praslea fata-mica nunta mare.
m2 incalecare şea spus aşa.

=========================================================

daca ai reusit sa citesti chestia de mai sus iti ofer bonus poezia "Naluca unei nopti" de

 Alexandru Macedonski:

 
Nori desi si zi apusa…

Alai
De cai
Tacuti,
Dar iuti,
Cazaci
Dibaci,
Pe cai,
În vai
Adânci
Dispar,
Si iar
Apar
Pe stânci.

Cetatea doarme dusa…

Sireti
Baieti
La porti
Ca morti
Sosesc…
S-opresc,
Cuprind,
Dormind,
Pe turci,
Supun,
Foc pun
Rapun
Prin furci.

Tot cerul vâlvoreaza.

Crini blânzi,
Plapânzi,
Si prazi
De lazi;
Apoi
Convoi
De feti
Isteti
Dau zor…
În zari,
Strigari,
Oftari,
Scad, — mor, —

Iar noaptea-nainteaza.

sâmbătă, 19 iulie 2008

Praslea voinic mere aur

( scheletul povestii ) 

 

Odata niciodata imparat gradina mar mere-de-aur coapte furate.


fiul mare pazeste adormeste mere kanci.

dupa an fiul mijlociu pandeste adormeste mere ioc.
dupa inca an fiul mic Praslea: si io, si io, tu nu! ba da! ba nu! hai, nooo! no, bine!
miez-de-noapte fâşâit arc sageata poc poc ioi! geamat fâşâit tacere.
dimineata mere tipsie imparat bucurie.
3 frati acum hoţ dâra sânge prapastie funie.

cel-mare: jos-jos frica sus!

cel-mijlociu: jos-jos-jos frica sus!
praslea: mai jos-mai jos tot mai jos apoi franghia fara nimic capat
fratii sfat: asteptam apoi kill him ( miorita laie...)

Praslea taram celalalt. ( etapa SF )

palat-arama frumusica: aici mosie 3 zmei 3 surori.

apoi buzdugan vine. Praslea buzdugan inapoi.

zmeul speriat: ce vlei?

praslea-cel-mic-dar-viteaz: hoti mere!

zmeul: noi suntem! vrei batem? buzdugane lovim, sabii taiem, lupta luptam?
- lupta luptam!
zmeul pe praslea glezne.
praslea  pe zmeu genunchi, cap taiat. fata lacrimi, mila surori.
odihna.

apoi palat-argint buzdugan vine buzugan inapoi zmeu turbat lupta zmeu mort.

odihna.

palat-aur buzdugan vine buzdugan inapoi zmeu turbat apoi lupta lunga.
amiaza corb.
zmeul: corbule, seu peste mine dau stârv praslea
praslea: corbule, seu peste mine 3 stârvuri dau
corbul seu peste praslea.
seara fata de imparat.
zmeul: frumusica apa racoresc apoi cununam
praslea:  frumusica apa apoi cununam taramul nostru
fata apa praslea.
praslea pe zmeu genunchi. zmeul pe praslea brâu. praslea pe zmeu gât, cap taiat.

 

                               - fine del primo secundo -

                   ( odihna. comentariu vine comentariu inapoi )   

marți, 8 iulie 2008

povestea manusii

intr-o zi de iarna un nene s-a dus in padure dupa lemne cu cainele lui,
si si-a pierdut manusa prin zapada.
si m2 a ajuns inghetat la manusa, s-a apropiat tremurand si si-a strecurat nasul in manusa, sperios, si cand a vazut ca e goala, s-a strecurat in degetul mic si si-a propus sa-si petreaca iarna acolo.
si cum statea m2 acolo, in manusa, abia se incalzise,
a auzit o voce: a cui e manusa asta? sta cineva in ea?
eu, m2, dar tu cine esti?
Sunt shalala, ma primesti si pe mine in manusa?
bucurooos!
si shalala a intrat si s-a cuibarit in degetul inelar,
si cum stateau ei acolo de povesti, au auzit o voce:
a cui e manusa asta? sta cineva in ea?
eu, m2, si eu, shalala, dar tu cine esti?
Sunt delma, ma primiti si pe mine in manusa?
bucurooooosi!
si asa si-a facut delma culcus in degetul mijlociu,
si cum stateau ei acolo si se bucurau ca le e cald si bine si afara ninge,
aud o voce inghetata:
a cui e manusa asta? sta cineva in ea?
noi, m2, shalala si delma,dar tu cine esti?
Sunt vulpita-Cumetrita, ma primiti si pe mine in manusa?
bucurooooosi!
si vulpita s-a asezat in degetul aratator
si cum stateau ei acolo la caldurica, iaca mai aud o voce, groasa dar dardaind :
a cui e manusa asta? sta cineva in ea?
eu, m2, eu, shalala, eu, delma, si eu, vulpita-Cumetrita, dar tu cine esti?
Sunt lupul Cel Sur, ma primiti si pe mine in manusa?
bucurooooosi!
unde mai era loc si pentru el?
in degetul mareeeeeee!
Si animalutele s-au cuibarit toate acolo, in manusa imblanita, si spuneau povesti si dormitau la cald,
si deja erau bucuroase ca or sa aiba unde sa-si petreaca iarna ce grea,
cand deodata,
cum ziua se apropia de sfarsit si padurarul terminase de incarcat carul cu lemne,
in drumul lui spre casa,
deodata, cainele lui credincios se opri si incepu sa latre si sa scurme in zapada praospat asternuta: gasise manusa pierduta a stapanului.
Cand s-a apropiat,
padurarul a vazut iesind in goana din casuta, pe m2, shalala, delma, vulpita-Cumetrita si lupul Cel Sur, fiecare din cate un deget ;
si-a ridicat mirat manusa,
a pus-o in buzunar,
si-a chemat cainele care continua sa latre,
si a manat caii, sa duca spre casa carul cu lemne.


  

marți, 1 iulie 2008

unde e?

soarele de pe ulita meaaaaaaaaaa?????

 

- ala bala portocala, care mi-ai mancat soarele?

stati-ar in gat, uratule, capitalistule, imperialistule, vulgarule, fara-inimule...

de ce mi-ai strans soarele in pumnul tau,

capitalist urat, tu nu stii oare
Ca-s mic investitor si eu, si ca ma doare???

 

   Asa graia un greier mic care dupa ce cantase  fo 3 veri pe bloaga lui a vazut ca  a ramas pe intuneric.

saracul greier a atat de naiv ca si daca pui un bec micut de frigider  deasupra micii lui stradute, el crede ca e soarele si se bucura enorm. apoi incepe sa triluluiasca.

adevarul e ca nici nu vede prea bine cu ochii, el vede cu inima. asa ca e atat de usor de pacalit.

care ai un bec?