vineri, 1 mai 2009

Iarba fiarelor (2)

.............In timp ce se plimbau, inima fetei, care era inghetata* din cauza unui trecut nebulos, prinse a se dezgheta si paraiase fierbinti incepura sa alerge vesele prin tot corpul. spre picioare pana la degetelul cel mai mic care dormea ca un prunc: "trezeste-te!" ii spusera paraiasele, si degetelul se trezi si incepu sa se gandeasca cum ar fi daca l-ar saruta cineva. spre mâini, apoi spre sâni,"treziti-va!", spre ceafa, apoi spre lobii urechilor,"treziti-va!". tot trupul fetei se trezea din glaciatiunea la care fusese condamnata de o ursitoare rea.
baiatul, care in timpul acesta ii explica nustiuce, simti ca fata era tot mai fierbinte dar nu intelegea de ce? inima lui, care era inchisa cu lacatul, nu raspundea la SMSurile emise de inima fetei.
abia atunci isi dadu seama el ce greseala facuse cu lacatul cela: nu mai puteau intra necazurile dar nici bucuriile, nu mai putea simti dragostea.
atunci, cu ochii in pamant si râcâind usor pamantul cu varful pantofului, ii povesti fetei ce prostie facuse:

cum si-a pus lacatul contra necazurilor si apoi, in timp ce "zburda linistit si fara nici o grija, ca un ieduţ, incepuse sa ploua si isi dadu seama ca nu mai simte picaturile de apa pe piele. la scurt timp nu mai simti nici mirosul ierbii.
apoi incearca sa atinga iarba si sa o sfarme in degete si se simti de parca ar avea pe maini manusi din alea pe care le folosesti cand te vopsesti.
"*

fata nu zise nimic dar in coltul ochiului ii aparu o lacrima. se asezara tacuti.
atunci Zana-cea-buna, care ii urmarise până aici citind in globul ei de cristal blogul lui m2, porni val-vartej spre cei doi:
- draga mea, am sa te invat eu ce sa faci ca sa scapati de lacatul pus de vrajitoare:
trebuie sa cautati o aricioaica care are pui, pândesti pânã ce-i lasã singuri. Apoi închizi puii  cu un gãrdulet si îi încui cu un lacãt. Când se întoarce aricioaica, ea deschide lacãtul si se duce la pui. În urma ei rãmâne ceva asemãnãtor cu un fir de iarbã, de culoare alb-argintie. Iei acel fir si-l înfãsori pe deget, în asa fel încât sã fie un cerc perfect si sã intre în carne. Astepti o sãptãmânã si apoi poti deschide orice lacãt, fie el cât de mare.
Feţele celor doi se luminara. facura iezact cum le spusese Zâna si lacatul de pe inima se deschise. fata il lua si il arunca peste 9 mari si 9 tari, tocmai pana in china, unde mai rugineste si azi.
iară inima baiatului se imbratisa cu inima fetei si de atunci ambele doua bat la unison.

 

hmmm, oare e destul de happy end sau sa mai aburesc ceva???

* = text interactiv


 

14 comentarii:

  1. inainte nu erau in ordine?
    mie mi-a placut cum era, n-am remarcat ca nu sunt in ordine

    RăspundețiȘtergere
  2. de data asta finisorul era veblo,care merge ca in vremurile de trista amintire....
    i-am facut intr-adevar o modificare si mi-a salvat-o ca ciorna

    dar totul e bine cand...

    m-am gandit ca ar fi bine sa pun frazele in ordinea din poezia lui Sorescu,ar fi oare mai bine?

    RăspundețiȘtergere
  3. unde a disparut insemnarea cu fragmente din poezia lui marin sorescu???
    iar finisezi? /:)

    RăspundețiȘtergere
  4. iarba fiarelor asta n-a reusit sa-ti dezlege si tie limba? ;D

    RăspundețiȘtergere
  5. e o poveste foarte frumoasa... mi-a placut mult desi eu nu citesc povesti!

    RăspundețiȘtergere
  6. tre' fo' 22 de metri!!! sa incapem macar astia de pe veblog! :)))

    RăspundețiȘtergere
  7. :))) pai daca poti sa iei legatura cu ea, spune-i ca i-l cedez pe al meu - horizon 22"... i have a little problem of computer crash :D

    poate dupa ce ii imprumut monitorul o sa isi aduca aminte si de mine ;)

    RăspundețiȘtergere
  8. vad ca povestitorul gandeste in perspectiva, nu asa, oricum:)

    RăspundețiȘtergere
  9. pfiuuu, ce ma bucur ca am nimerit happy end-ul! mai scriu povesti, da' din cand in cand tre' sa pun si bad end, ca sa fie ca in viata.

    Zana-cea-buna apare pana la urma la toti, tre' sa avem rabdare si sa o ajutam si noi sa vina, cu un SMS, un morse, ceva,acolo, fiecare dupa puterile si stiinta lui; ea are multa treaba si tre' sa-i atragi cumva atentia ca globul ei de cristal e cam mic (ar trebui sa facem o colecta si sa-i luam un monitor mai mare :))]

    RăspundețiȘtergere
  10. :) stiam eu ca Zana-cea-buna nu o sa-l lase cu inima ferecata.
    e o poveste cu potential...

    RăspundețiȘtergere
  11. E un foarte bun happy-end! Şi povestea îmi place! Să mai scrii poveşti!

    RăspundețiȘtergere
  12. pai final cu happy end carele este de fapt un inceput

    poate ca odata o sa scriu si partea a3a in care barza il aduce pe Degetzel, care va inventa Masina de calatorit in povesti si va reusi cu ajutorul ei s-o intalneasca pe Degetzica...

    RăspundețiȘtergere
  13. vad ca n-ai rezistat si la cererea cititoarelor tale ai ajuns repede la final. si ce final?:))

    RăspundețiȘtergere