pt unii f putin
pt altii f mult...
dar dc ma? dc?
ehhh, dejeaba stai tu cu fatza catre viitor
la spate ai un ochi secret care priveste trecutul
cine reuseste sa-l controleze, fericire va cunoaste.
siiiiiiiiiiiiiii..., pana acum a reusit cineva???
ntz!
pai depinde de zambet. eu mai nou am o pasiune pentru tipul asta
RăspundețiȘtergeresi zambetul lui face toti banii, zic eu :D
http://www.appsychology.com/Book/Cognitive/cognitivepics/Albert_Ellis_.jpg
http://www.sosprograms.com/images/e_ellis_pic.jpg
ce sa reuseasca cineva? sa cunoasca fericirea, sau sa nu mai priveasca spre trecut? sunt convinsa ca ambele (plus ca exista si oamenii aia care isi pierd memoria in accidente, sau alzheimer-ul... hm...)
nu cred ca se leaga intre ele. ba chiar cred ca nu poti sa fii fericit decat raportandu-te la trecut, ca din pacate- cred eu- 'fericirea' e cand intelegi ce putin poti obtine si accepti asta si incepe sa te multumeasca. sau macar sa te faca sa zambesti. dar e in mod necesar legata de trecut, unde rand pe rand cineva ti-a cosit toate visele :D
sau probabil ca iar n-am inteles nimic din inseamnare dar ma bazez pe tine si pe cititorii tai sa nu-mi zica ca sunt proasta :D
:)
RăspundețiȘtergereprima poza e mult mai reusita, mi-a zzmuls si mie un zambet, iote asa vleau ioo sa fiu cand o sa ajung pensionar, pana atunci sper sa mai creasca pensiile, sa am motiv sa zambilesc...daca nu, o sa scriu insemnarea nr 3 milioane si ceva in care o sa scriu ceva de zambit :)
pai hai sa-ti spun altfel: mai stii pa scriitorul cela care papa o praji si isi aduce aminte de copilaria lui? (alarecherche...)
RăspundețiȘtergereioo evit sa pap praji din aia
apropo de alzheimer, maica-mea cand a murit avea boala asta, iti dai seama ce fericit sunt pe tema asta, asa ca daca o sa te vad pe strada si nu o sa te recunosc, sa nu te miri....:)
d'aia scriu atatea prostii in blogul asta, sa-mi aduc aminte cand o fi cazul
imi pare rau.
RăspundețiȘtergeresi bunicul meu are. am auzit ca - trist, nu? - sansele de a te imbolnavi de alzheimer cresc daca imbatranesti singur. bunicul meu a stat singur multi ani, apoi l-a luat mama la noi ca incepuse sa aiba si probleme cu bautura. acum are numai cu memoria :) sau :(
n-o sa uiti, ca o sa intalnesti o printesa frumoasa, daca n-a intalnit-o deja, care o sa se ocupe la batranete si cu refresh-urile :P
nu am citit in cautarea timpului pierdut. ce anume papa? :D
mi s-a facut pofta de cartofi prajiti, da' poate tu te refereai la prajituri? :))
poate intelege unicornul cand o aparea pe aici, ca ea a citit cartea
eu o sa ma incrunt cand o sa fiu pensionara.
asa /:)
imi place sa ma incrunt, dar atunci poate o sa fie si mai de efect
sau poate o sa calatoresc, ca pensionarii din alte tari (care au pensii mai mari decat pensionarii nostri, si au dus alte vieti, desigur)
eu m-am intristat putin de la insemnarea asta, sau o fi de la vreme.
RăspundețiȘtergereok, am citit alarecherche da' zau ca nu-mi mai amintesc faza asta cu prajitura... si e ciudat, ca pentru mine prajiturile sunt memorabile!
un zambet te costa o bucatica de suflet, dar daca cui i-l dai iti zambeste la randul lui... ai numai de castigat zic io.
;)
unicornule, involuntar m-ai facut sa zambilesc primu' zambet pa ziua de azi, iote de ce: nici ioo n-am citit alaracherche, da' am tinut minte ce ne-a pov profa de franceza ca in timp ce papa personajul principal o prajitura (briosa?) gustul ii declanseaza o amintire din copilarie si se intoarce pe poarta asta temporala (gaura de vierme ar zice starTreck-istii) in perioada aceea atat de placuta.
RăspundețiȘtergereca sa verific ce-mi aminteam si pt a lumina corola de comentatori a acestui blog, m-am "deplasat" pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Proust unde am gasit urm citat:
" Pentru a mai scăpa de insistenţele tatălui său care-i recomanda să lucreze, Proust a devenit bibliotecar voluntar la Bibliothèque Mazarine în vara anului 1896. După ce şi-a luat concediu de odihnă, l-a prelungit până când a fost dat afară, după câţiva ani. Nu a avut niciodată un loc de muncă stabil şi nu părăsit niciodată apartamentul părinţilor săi "
intrebari incuietoare:
1. dak era voluntar, cum l-au dat afara?
2. pa vremea aia puteai sa-ti prelungesti concediul de odihna "cativa ani"??
noah, asa ca ai pierdut o bucatica de suflet pe azi, da' nu fii trista, se reface si chiar sporeste :)
ahhh, in sfarsit mi-am adus aminte ca scopul acestui blog este sa zambim, acu' mi-am adus aminte
m, bineinteles ca dupa aia a inceput sa aiba probl cu bautura, tot omu' bea cate un shnaps pe zi, ori el uita precis, si se tot intreba: oare azi am baut o tzuica? cred ca nu! si dadea pe gat un paharus, apoi iar se intreba: oare azi am....? cred ca nu! :)
RăspundețiȘtergerespune-se ca nu tre' sa-ti lasi memoria sa doarma, tot timpul trebuie s-o biciuiesti, dak nu vrei sa te alzheimeresti
bineinteles ca am intalnit o printesa frumoasa, o cheama Domnisoara Pogany si i-am pus poza de-a pururi in blog, in partea stanga. Am intalnit-o in craiova, intr-un muzeu local si mi-a cazut cu tronc. Din pacate ulterior am aflat ca sunt mai multe cu acest nume, si ioo nu stiu pe care din ele am vizualizat-o, totusi stiu ca era o domnisoara bronzoasa. :)
stiam eu ca am facut o investitie buna cu tine! ;)
RăspundețiȘtergeresi imi place explicatia cu bautul din uitare... io credeam ca e invers, ca de aia beau oamenii special ca sa uite chestii, dar e muuult mai buna explicatia ta!!!
daca razi de trecut si pleci razand spre viitor te apropii cred de acel zambet
RăspundețiȘtergereO data am auzit intamplator o discutie. Un om ii povestea unui coleg ca el si-a facut un plan: sa faca cel putin un om pe zi sa zambeasca. Am zambit cand l-am auzit, mi-a parut intersanta ideea.
RăspundețiȘtergereUn zambet poate costa putin pentru cel care o face dar foarte mult pentru cel care il primeste. (De ce oare o data cand eram in troleu, nu am putut sustine privire unui tanar care mi-a zambit? El era in statie, m-a vazut si mi-a zambit. I-am zambit si eu, apoi am intors capul ... de ce oare? Dar mi-a cazut bine, ca dovada, faptul ca mi-am amintit acum. Si tin sa specific fatul ca era un zambet total dezinteresat...copilul nu voia sa ma "agatze"...pur si simplu imi zambea...)
ahhhhhh, elza, elza, uneori e cam greu sa razi de trecut, sigur ca e posibil, dar unii tre' sa se fortzeze cam tare si ies niste sunete ciudate...
RăspundețiȘtergeredarrrrrr, sa "pleci razand spre viitor" asta e un sfat ffffff bun, seamana cu sfatul acela care apare atat de des in filmele americane: gandeste pozitiv oricat ar fi situatia de negativa :)
digodana, ioo personal cre'ca un zambet chiar nu costa nimic, au contraire, aduce un beneficiu chiar si pt cel care il ofera.
RăspundețiȘtergeredak o sa zambesti, o sa te simti mai bine si starea asta de bine se transmite la celalalt carele si el atunci zambeste si iti intoarce starea de bine cel putin dublata, de unde rezulta un beneficiu f bun, da' tre' sa ai grija ca vin "astia" si ti-l impoziteaza cu 16% si o sa-ti ceara TVA de 24%, asa ca treburili astea toata lumea le tine secrete :)
"Dar mi-a cazut bine, ca dovada, faptul ca mi-am amintit acum"
Mersi pentru zambetul de dimineata:)
RăspundețiȘtergere