PasareaCuPeneDeFoc (6)

motto: ce-ai fost si ce-ai ajuns
apoi l-am auzit plangand pe baietelul meu de 1 an in una din incaperile palatului, as fi vrut sa-l vad si pe el pt ultima oara, dar nu reuseam, cat de mult te-am dorit, puisorul meu, cat de mult, cand te-ai nascut am fost cea mai fericita mamica din lume, ai fost un adevarat miracol, sa nu te superi pe mine, dar eu trebuie sa plec pt ca sunt defecta, un rebut, asa am fost mereu, dar te voi ocroti mereu din ceruri, te iubesc, puiusorul meu.
adio, i-am spus apoi si lui.

Odata ajunsi la spital sicriul meu fu dus intr-o incapere cenusie si asezat pe pardosea.
Isi facura aparitia cei doi doctori in halate albe, unul dintre ei ridica capacul cosciugului si un miros de formol patrunse in interior.
Eu zaceam în sicriu nemiscata, cu mainile împreunate.
doctorul mai inalt imi ridica si-mi lasa de cateva ori bratele
- E bine. Trupul nu i s-a întarit înca, spuse el, întorcandu-se spre doctorul cu ten palid, apoi amandoi îsi pusera niste manusi de cauciuc, scoasera trupul meu din sicriu si-l asezara pe spate pe o masa de piatra
Apoi, luand o foarfeca,  doctorul taie de sus pana jos în linie dreapta camasa mea de noapte si trupul meu ramase gol în lumina lampii.
- ei, cum procedam? întreba doctorul înalt, însirand pe o masa alaturata instrumentele de disectie.
- hmm, cei de la palat au spus ca a murit muscata de vipera, dar poate ca a fost otravita sau poate ca a inghitit din greseala prea multe pilule, desfacem si analizam toate organele, spuse doctorul palid.
- sa-i deschidem atunci abdomenul, spuse doctorul înalt, dupa care apasa bisturiul adanc la baza gatului şi de acolo merse în linie dreapta pana sub stomac.
Pielea îmi fu data la o parte, apoi muşchii abdominali. cei doi doctori incepura sa miste bisturiele aplecati peste trupul meu iar pe masa alaturata incepura sa se aseze cuminti toate organele mele.
- Ce zici, mai avem ce lua? intreba dupa un timp doctorul mai palid.
- Nu mai e nimic, spuse doctorul înalt.
- Atunci, am terminat...
Apoi îşi scoasera manuşile, se spalara indelung pe maini şi se aşezara pe sicriul în care fusesem eu transportata. Unul dintre ei scoase un pachet din buzunar, îl desfacu si intreba:
- vrei si tu un sandvis?
- mda, spuse celalalt, dupa ce se uitase la ceas.
După ce terminara de mancat, îmi înveliră trupul cu o pânză albă, stinseră lumina şi părăsiră camera.
Eu stateam nemiscata, mi se parea că trupul îmi devenise ciudat de uşor.

daca as fi stiut cate va trebui sa suporte trupul meu, as fi renuntat la gestul meu.

Cand lumina zilei începu sa scada, am auzit un zgomot slab pe deasupra panzei.
O  pasare mica intrase pe ferestruica deschisa a camerei si se asezase pe panza alba ce ma invelea. Mi-am încordat privirea si am recunoscut-o: era o privighetoare, tatal meu mi-o aratase cand eram copila si-mi spusese ca e printre putinele pasari care canta seara tarziu si ca numele ei vine de la " a priveghea". Deci ai venit sa ma priveghezi, pasare draga!
deodata privighetoarea incepu sa cante si pt prima data am fost invidioasa, ea era vie si putea sa cante, iar eu eram moarta, cu trupul golit de toate organele si acoperit cu o panza aspra.

o dorinta puternica ma inunda in acel moment, as fi vrut sa fiu in trupul privighetorii, sa fiu din nou vie si sa pot iar canta,  n-as mai fi facut pt nimic in lume greseala care o facusem, as putea sa-l vad pe baiatul meu crescand, as putea sa-i cant fara sa stie cine sunt, cat de mult as vrea sa fiu in trupul tau, privighetoare draga!

Deodata camera se lumina si isi facu aparitia zana sinucigasilor:
- esti sigura ca vrei sa fii o privighetoare?
- da, mult de tot!
- si nu iti vei mai lua viata?
- nu, acum as sti sa o pretuiesc!
Zana atinse atunci cu bagheta ei magica trupul meu si trupul privighetorii si.... de atunci sunt o privighetoare, cantam in parcul in care se joaca baietelul meu, il vedeam crescand si eram fericita pana cand regele a dat ordin sa fiu prinsa si inchisa in colivie. Cum sa nu plang si cum sa nu fiu trista daca sunt inchisa in colivie si nu pot sa-l vad pe baietelul meu?

Atunci regele, care umpluse fo' 3 batiste cu lacrimi in timpul povestirii, isi ceru scuze, dadu ordin sa fie dusa privighetoarea imediat in parcul de unde fusese luata, apoi se converti la budism, jurand sa nu mai faca nici un rau vreunui animal.


Si-am incalecat pe stie naiba ce si v-am spus povestea asa cum mi-a trecut prin cap, bine c-am gatat-o.

PasareaCuPeneDeFoc (5)

Azi asa, maine cam tot asa, viata mea era tot mai urata, toti ma minteau in jurul meu, iar cand auzeam ca iar trebuie sa cant la ceva bal vedeam negru in fata ochilor, nu pt ca nu imi placea sa cant ci pt ca ma jenam sa apar in fata oamenilor atat de urata si grasa.
am fost in secret la un vraci care mi-a dat niste pilule, cand le luam ma simteam bine, dar dupa ce le trecea efectul ma simteam si mai rau, nu mai suportam sa vad pe nimeni, nu doream sa vb cu nimeni, treptat am inteles ca singurul leac care m-ar ajuta sa scap de tot balamucul asta ar fi sa ma duc in ceruri, doar acolo as scapa de trupul asta si, cine stie, poate ca sufletul meu ar putea canta si acolo.
am tot ezitat, pana intr-o noapte in care nu puteam nicicum dormi, ma intorceam de pe o parte pe alta, mii de ganduri imi lunecau ca niste serpi negri prin cap, m-am ridicat din pat si m-am dus in camera unde regele isi tinea colectia de serpi, am ridicat capacul cosului si o vipera si-a facut bunatatea sa ma muste, am cazut jos si dupa doar cateva secunde m-am simtit  foarte usoara si m-a învăluit un aer proaspăt ca şi cum o ceaţa neagra din jurul meu s-ar fi risipit.
imi priveam trupul cazut pe pardoseala, parca totusi nu eram chiar asa de grasa, un pic chiar eram frumoasa, dar nu mai imi pasa, eram usoara si ma simteam in sfarsit, dupa mult timp, foarte bine, ma simţeam înviorata, de parca întreg trupul mi-ar fi fost scaldat în apa limpede şi rece a unui izvor.
a2a zi dimineata, in timp ce ascultam, cazuta pe podea, ciripitul matinal al pasarilor, regele a intrat somnoros in odaie si cand mi-a zarit trupul cazut pe podea tare s-a mai intristat  si a trimis repede un slujitor la spitalul palatului de unde au venit urgent 2 doctori:
- cand a decedat? intreba unul din ei.
regele ridica din umeri, apoi ii raspunse ca el dormise bustean toata noaptea, de unde sa stie?
- va trebui sa o luam la spital, sa vedem cauza mortii, spuse celalalt doctor.
- da, puteti sa o luati, iar dupa autopsie va rog sa o incinerati si sa ne aduceti cenusa, spuse mama regelui care sosise si ea in graba. A fost dorinta ei, minţi ea.
au adus apoi un sicriu de lemn care fu pus alaturi de trupul meu, cei 2 doctori imi ridicara  trupul si-l asezara in cosciug. indata ma invalui o aroma placuta de rasina, caci lemnul  de brad era nou. dupa aceea scoasera sicriul afara, il asezara pe un car funerar si pornira incet catre spital.
in mod ciudat, desi privirea imi era impiedicata de peretii sicriului, vedeam limpede pe sotul meu care era trist, dar nu puteam sa-mi dau seama daca era trist ca nu mai avea cine sa-i cante cintecele sau trist ca murisem, si pe mama lui, care statea inţepata, cu o figura grava, dar in ochi ii lucea o bucurie ciudata. amandoi se departau, deveneau tot mai mici.
adio, am murmurat.

(fine del sectione 5 - continueste )

PasareaCuPeneDeFoc (4)

Pasarea nu spuse nimic. Lacrimi fierbinti incepura sa-i curga din ochisorii ei. Apoi suspina si incepu sa depene molcom povestea vietii ei:
- m-am nascut in cetatea….
-------------------------------------------------
- m-am nascut in cetatea Loipesti din tinutul Bazaconia. La nasterea mea o ursitoare rea mi-a prezis ca voi fi o printesa frumoasa, dar eu ma voi vedea in oglinda urata, ca voi avea o voce minunata, dar nu voi fi niciodata multumita si ca voi fi slaba, dar eu ma voi considera grasa. Tatal meu, care era regele cetatii, a pus fisierul audio cu inregistrarea ursitoarei pe un mp3 pe care l-a ascuns intr-un loc tainuit din pivnita de vinuri a palatului.
anii au trecut, eu habar nu aveam de prezicere, caci era oprit de lege sa se vb despre asta, la femei le-ar fi taiat limba, iar la barbati le-ar fi taiat altceva care nici nu stiam pe vremea aceea ca exista.
Cand a venit vremea maritisului, un rege dintr-o  cetatea apropiata, Curcubesti, m-a cerut de sotie. Regele asta era fff bogat, parintii mei tare s-au mai bucurat si atata m-au batut la cap pana am acceptat. L-am vazut doar la nunta, caci asa era pe atunci, regele bogat avea varsta mea dublata, m-am ingrozit, dar nu mai aveam ce face...
anii iar au trecut, intr-o zi cantam ca de obicei in baie, aveam obiceiul asta din copilarie, cand deodata intra peste mine regele, cu intentii neserioase, si ramase inmarmurit:  " vaiiiiiiiiii, ce frumos canti!!!!".
De aici s-a pornit toata tarasenia, regele a inceput sa compuna cantece pt mine, apoi a inceput sa organizeze baluri, serate, ceaiuri dansante si alte sindrofii la care ma punea sa cant melodii de-ale lui.
Se pare ca la oameni le placea, veneau tot mai multi, aplaudau tot mai frenetic, mie mi se parea o prostie, cum putea sa le placa ce cantam eu?!? mi-era f clar ca nu aveam o voce deosebita, in plus eram urata si colac peste pupaza, eram si grasa.

( fine del sectione 4, ioo am vrut s-o termin, da' ea nu vrea...)

lipseste ceeeva in viata mea

da da da! lipseste ceva in viata mea, da ce?
mi-am facut inventarul la toate cele, toate e la locul lor si functioneste bine, da' am o senzatie asa, ca ceva e pe minus, imi sta pe limba sa-i zic, da' nu-mi vine....
hmm, hmm, primul cuvant care-mi vine pa limba ar fi Pasiune, da' nu stiu daca-i cel mai bun cuvant, oricum e pe aproape, caldutz-caldutz, hai ca mai ai un pic si ajungi la fierbinte, doamne ce bine e cand e fierbinte, te inflacarezi, incepi sa arzi ca un chibrit suedez, globulele albe se prind in hora cu globulele rosii, endorfinele tasnesc prin toti porii, chiar si adrenalina face ceva, da' nu stiu iezact ce...

ma! da' nu erau prosti cei Vechi cand spuneau "Traieste momentul"! osami  cumpar o telecomanda din aia speciala si cand o sa vina iar Momentul, il inghetz si nu-l mai las sa se topeasca.