A fost odata, bine ca nu mai e, o buba. Pe buba asta o chema Alunitza si s-a nascut pe spatele lui m2, fuarte aproape de coloana lui vertebrala, cam pe la mijloc. Din cauza pozitiei, m2 se putea uita la soare dar la Alunitza asta, ba. Asa ca m2 nici nu stie cand s-a nascut, a zarit-o intamplator intr-o zi cand se uita intr-un dispozitiv cu care iti poti vedea spatele, numit oglinda. El se uita in oglinda sa vada dak nu cumva ii crescuse coada, caci tocmai citise intr-un manual ca oamenii se trag din veriga lipsa, ori tot din veriga asta se trageau si maimutele si uite, lor le crescuse o coada de toata frumusetea.
In loc de coada m2 descoperi ca avea o mica alunitza pe spate, s-apoi ce, mare branza, din asta nu muare nimeni, incerca sa puna mana pe ea dar nu reusi decat dupa ce isi monta cotul invers.
apoi anii au trecut, alunita asta crestea invers ca fat-frumos, adicatelea crestea intr-un an cat altele intr-o zi. Tuotusi, m2 o tinea sub observatiune, tuata lumea stie ca nu te poti baza pe alunitele astea, cand ti-e lumea mai draga sau ai mai mult chef de trait, iele se ienerveaza din te miri ce, devin negative si isi omoara gazda, adicatelea isi taie craca de sub picioare caci de fapt si ele mor odata cu gazda.
to be cont.
