marele avantaj al Trecutului e ca s-a terminat iar dak nu-ti place cum a iesit te apuci si extragi doar partile placute da' pe restu' sa nu le arunci, preferabil este sa faci o groapa mare pa undeva si sa ingropi urateniile, cine stie, poate candva o sa iasa ceva floare din balegarul ala, da' tot asa poa' sa iasa o matraguna, cum ti-e norocu'.
din pacate din Viitor nu poti extrage partile bune si sa le arunci pe cele rele, el vine peste tine ca un fluviu, uneori mai linistit, alteori mai involburat, si singura pluta pe care poti sa surfezi e speranta. Uneori vine fuarte repede, te loveste in cap si devine rapid trecut, alteori curge linistit, monoton, ai senzatia ca nu se intampla nimic, dar de fapt viitorul tau se preschimba lent in trecutul tau, un fel de alchimie nevazuta.
obs1:
uneori trecutul te prinde intr-un fel de plasa si te tine pa loc, din acel moment nu tu mergi catre viitor ci viitorul vine catre tine, lucru fuarte pericolosso pt ca dupe un timp incepi sa mergi cu privirea in pamant, apoi umerii incep sa se aplece, ietc, ietc. Practic esti prins intr-o bula, iar dak stai prea mult in ea nu vei mai fi capabil sa o spargi din interior, peretii sunt tot mai grosi, doar de afara mai poate fi sparta, iar dupe prea mult timp, nici de acolo...